La Muncăăăăă, băăăă !!!

Este weekend si dupa cum v-am promis, astazi va voi povesti cum este viata de santier (cel putin pentru mine). In primul rand, este mult mai interesanta decat cea de la birou, asta si pentru ca am pus mult suflet in coltul acela de rai (am sa pun si poze intr-o zi).

Programul incepe oficial la ora 8, iar neoficial la 7:20, cand ma trezesc si fac rondul de dimineata, descui usile, ma spal, beau cafeaua si fumez o tigara (nu neaparat in ordinea asta). Ca sa fiu acolo la ora aceea, am preferat sa dorm la padure, in cabana, toata saptamana. La ora 8:00 -8:10 muncitorii firmei se duc pe santier si sosesc echipele lui Adi si lui Costica. Programul se termina oficial la 17:00, iar neoficial 18:30 - 19:30, depinde cand pleaca echipa lui Adi.

Nefiind inginer constructor de meserie, misiunea mea la punctul de lucru este de a asigura logistica si buna desfasurare a lucrurilor. Saptamana aceasta insa, datorita neseriozitatii unei firme si a faptului ca majoritatea muncitorilor sunt la alte puncte de lucru (de unde ies bani), oamenii aflati in raspunderea mea, nu au avut cum sa faca ce au invatat si au fost desemnati sa faca curatenie. Astfel :

- dulgherul spala caramida aparenta

- intalatorul stergea geamuri

- muncitorul necalificat dadea cu matura

- femeia de serviciu spala pe jos

- inginerul muta schele

In caz ca nu v-ati dat seama, inginerul sunt eu. Probabil in haosul de pe santier am fost pacalit cumva de caram schelele dintr-ul loc in altul, iar cand mi-am dat seama de atributiile fiecaruia, era prea tarziu sa mai dau inapoi.

P.S. O chestie interesanta pe care am realizat-o saptamana aceasta este urmatoarea : cu cat esti mai “mic” cu atat faci mai multe mofturi.

A născut fătat Floricica.

Pentru cei ce nu stiu cine este Floricica, ea este mascota firmei la care lucrez.

Acum ceva timp, “mami” a venit la sediu cu o pisica pe care o găsise în faţa uşii. Am adoptat-o ( şi când zic am, mă refer la colectiv în general şi la o persoană în particular) şi am avut, cât de cât, grijă de ea (excludem perioadele în care a fost fugărită/speriată cu mingea). Acum doua luni şi jumătate, Flori a intrat în călduri, a sărit gardul, a trecut strada, a mai sărit un gard şi s-a împrietenit cu un motan negru. După ce a dormit două zile în deplasare, s-a întors gestantă.

După 9-10 săptămâni de sarcină, a fătat acum două zile doi pui morţi, iar ieri trei pui, din care unul a murit. În concluzie, Flori are doi pui (îi vedeţi mai sus) care, sincer să fiu, seamănă cu doi hamsteri.

Aseara am petrecut cu prietenii si am reusit sa ma culc la ora 4 putin ametit. Astazi dimineata m-am trezit la 8, mi-am luat cadourile si am venit la sediu, deci nu sunt in cea mai buna forma. Noroc cu cadourile, ca ma mai binedispun. Am scris acum 2 posturi ce mi-as dori de ziua mea, iar acum am sa scriu ce am primit.

Ruscac laptop Trust BG-4400P

Telefon Samsung U600

Wireless N Broadband Router

Pe langa cele de mai sus, am primit si :

- un tricou galben cu burta

- Scrabble, baloane si un papagal

- un tort si o prajitura, ambele foarte gustoase

Concluzia este ca sunt foarte multumit de cadouri si de faptul ca am petrecut cu prietenii mei.

@irene : “Cred ca acest post il asteptai”

Pe urmatoarea (o sa ii spunem G) o stiam de cativa ani, de pe vremea cand nu avea ochelari si purta aparat dentar. Nu mi s-a parut cine stie ce la inceput. Era o fata mediocra, ca si aspect. Ne-am reintalnit un an (sau ceva de genu) mai tarziu prin intermediul unei prietene comune. Am fost invitat la un joc de carti si era si ea acolo. La sfarsitul serii, a vrut sa plece acasa, insa fiindu-i frica de caini, am convins-o sa ramana acolo si sa dormim impreuna (ca amici). Ne-am bagat in pat, ne-am facut ca ne uitam la televizor si incet incet am inceput sa comunicam, apoi sa ne strangem in brate, etc. Pe la 4-5 dimineata am reusit sa ne sarutam si-am adormit buza in buza (cica eram “adorabili”)

A doua zi nu am stiut cum sa reactionez. Nu stiam daca vreau sau nu o realtie cu ea. Intr-o seara m-a chemat la ea, m-am dus, am stat de vorba si am continuat de unde ramasesem. Asa a inceput relatia noastra. Am inceput sa dormim unul cu celalalt, la inceput mai mult la ea, iar apoi si la mine. Relatia nu a fost deosebita, a fost o relatie normala. Am reusit sa ma si indragostesc de ea si sa plang cand ne-am despartit.

Si acum sa trec la subiect. Ceea ce a fost ciudat, daca pot sa spun asa, la relatia asta, a fost sfarsitul. Nu sfarsitul in sine, ci motivul despartirii. Eu am o scuza, am gandit situatia mai mult decat trebuia, ca de obicei. Nu stiu care e scuza ei. Ne-am despartit pentru ca eu vroiam sa raman la Vaslui dupa ce terminam facultatea (adica in acel an), iar ea nu vroia sa vina la Vaslui dupa ce urma sa termine facultatea (adica peste 3-4 ani, master si chestii). Era clar ca peste 3-4 ani nu vom putea fi impreuna, asa ca am decis ca nu are rost sa continuam relatia, deoarece nu are viitor. Am vorbit despre asta, am plans amandoi, nu am rezolvat nimic, evident. Asa ca intr-o zis, cu lacrimi in ochi, m-a sunat sa imi spuna ca nu are rost, ca e mai bine sa ne despartim (din astea). Ma asteptam la asa ceva asa ca, pe moment mi-a venit sa zambesc. Pe urma am realizat ce s-a intamplat cu adevarat.

O alta chestie interesanta mi s-a parut a fi faptul ca la o saptamana dupa ce ne-am despartit, s-a cuplat cu fostul ei prieten. La telefon mi-a zis ca asa a fost sa fie, ca trebuie sa fie cu el ca sa ma uite pe mine si ca nu a fost ceva premeditat. Pe urma am aflat ca intr-o perioada scurta de timp a fost si cu mine si cu el si ce m-a amuzat cel mai mult a fost faptul ca el stia situatia si a acceptat-o asa. (Pentru informatiile alfate ulterior, nu bag mana in foc, dar tind sa cred ca sunt adevarate)

Cam atat am avut de zis.

Ajunsesem în Strasbourg noaptea. Trebuia să dormim acolo, aşa că am hotărât să facem o plimbare înainte. Fiind tineri şi impulsivi, eu împreună cu 2 prieteni am decis să mergem separat de grup, să vizităm oraşul. După vreun kilometru parcurs pe străzile din Strasbourg, ne întâlnim cu un grup de “afro-americani”. Am spus că ne-am întâlnit cu dânşii (chiar dacă erau pe cealaltă parte a străzii) fiindca unul din prieteni (să-i spunem E.R.) începe să îi “salute” ca-n filme:

Yo! Wassup, nigga motherfucker

După ce am scăpat de o posibilă bătaie cruntă fiindcă francezii nu ştiau limba engleză (în general nu ştiu alte limbi străine fiindcă exagerează cu naţionalismul - părere personală) am continuat plimbarea, căutând o toalată. Am oprit un trecător şi am început să îi explicam în engleză şi în română ce căutam (bathroom, baie, wc). După o serie de insuccese, întreb pe unul din amici “Mă, cum dracu se spune la toaletă în franceză?”, moment în care francezul, foarte vioi, spune “Aaa…toilette. Droite, gauche, droite”. Nu am înţeles decât că trebuie să o luam înainte, aşa că îi multumim şi ne continuăm drumul. Ajungem un kilometru  mai târziu în faţa unui bar şi hotărâm să intrăm, având neapărată nevoie de o toaletă. Ne aşezam prima dată la bar, comandăm 3 beri (prima dată când am băut Carlsberg), iar eu cu R.E. mergem la baie. După ce revenim, era rândul celuilalt amic să meargă la toaletă, moment în care mă întreabă cum se zice ocupat în franceză. Îi zic la mişto “occupé”, fără să îmi dau  seama că am dreptate. După ce intră în baie, îmi vine ideea să îi fac o farsă. Intru şi încep să scuip şi să dau cu picioarele pe acolo - ca să par mare şi rău - şi bat la uşă. Dinăuntru se aude un occupe subţire şi lung. Era mai mult un “o-ccu-peeee”. Mă pufneşte râsul, stau puţin şi încep iar să scuip şi să lovesc chestii pe acolo. Bat din nou la uşă. Aud un o-ccu-peeee mai subţire. Nemaiputând să mă abţin îi zic “Occupee în gâtu’ mă-tii, huh?”. Astă răsuflă uşurat că eram eu şi în acelaşi timp începe să mă înjure. L-am lăsat să înjure şi m-am dus la bar, unde R.E. socializa cu barmanul. El în
romană, barmanul în franceză. Astă îl injura pe ăla cu zâmbetul pe buze, ăla zambea, ăsta mai zicea ceva şi râdea, ăla râdea şi el. L-am tras deoparte, i-am zis că e dobitoc, l-am aşteptat pe celălalt coleg şi ne-am întors la autocar.

Încă mă mir cum naiba am scăpat fără să luăm bătaie din Strasbourg.

Pentru concursul visurât şi pentru amuzamentul meu.

Data : 14 iulie
Locaţia : Iaşi
Personaje principale : Eu cu 4 amici (persoane importante, nu spun cine)
Personaje secundare : 2 curve

Castingul pentru personajele principale a fost simplu. Am vorbit baieţii să mergem de ziua mea în Iaşi. Castingul pentru personajele secundare ne-a dat puţin de cap, la început. Am ajuns în Iaşi şi ne gândeam ce pula mea facem într-o zi aşa de specială. “Mă, pula mea, hai să mergem la curve!”. Buun! Odată stabilit ţelul nostru acolo am început să căutam bagaboantele. Am început cu ziarul. Anunţurile sunau beton : “Studentă curată şi îngrijită, caut domni generoşi”. Ne imaginam deja nişte fete bune de la FEAA sau ceva de genu. Sunăm fetele şi stabilim să ne întâlnim în faţă la o benzinărie. Mă duc cu unul din amici acolo să le aşteptam. Stăteam noi acolo timizi si emoţionaţi, când vedem cum se apropie 2 borâte de noi. Amicul mă întreabă : Frate, astea-s? Băi băiatule, erau nişte urâte şi nişte nespălate.. Zic “pulane, să vezi că astea-s”. Şi alea erau, mânca-le-ar moartea de şefe de promoţie. Renunţam la serviciile lor şi hotărâm să mergem la benzinăria Shell (cei din Iaşi ştiu) de la gară. După negocierile cu peştii, luăm 2 zdrenţe şi ne îndreptăm către apartament. În acest moment, amicul 1 şi amicul 2 îşi încheie rolurile în această povestire, ducându-se cu zdreanţa 1 într-o cameră. Eu cu ceilalţi doi şi cu “prinţesa” alegem cealaltă cameră. Eu, fiind sărbatoritul, intru primul. Fac ce fac acolo, îmi termin treaba şi ies din cameră, lăsând loc pentru amicul 3. Acesta intră, iar eu aprind o ţigară. Două fumuri mai târziu iese, îmbracat. Apare şi zdreanţa în uşa şi îl cheamă pe amicul 4. Numărul 3 ăsta începe să îmi explice cum că nu şi-a dat drumul, că fură aia curent. După alte 2 fumuri iese şi amicul 4, se duce la geam şi aruncă prezervativul pe geam.
Deci (ştiu că nu aşa se începe o propoziţie) cât timp am fumat jumătate de ţigară, doi dintre amicii mei făcuseră sex cu una.

Acum, ori eu fumez încet tare ori dânşii fut repede.

P.S. După ce au pleacat zdrenţele, am intrat în cameră să vedem ce s-a întâmplat. Am găsit prezervativul şi am observat o substanţă albicioasă în el. Îşi dăduse drumul P.P.S. Nici amicul numărul 4 nu a vrut să recunoască că şi-a dat drumul, dar a aruncat prezervaticul pe geam. Ştim noi mai bine
Pentru concursul visurât şi pentru amuzamentul meu.

Se întâmpla în perioada în care eram singur acasă şi frecam menta. Vorbeam pe Y!M cu un fel de prietenă, care întâmplător stă în apropiere. Cum eram amandoi plictisiţi, am invitat-o la mine. Vine fata, stăm de vorbă, ne aducem aminte de lucruri, povestim ce a mai făcut fiecare, din astea. La un moment dat, se tot plimba prin spatele fotoliului în care stăteam şi vorbea în continuare. Las capul pe spate să mă uit la ea, când deodată mă prinde cu mainile de fată, se apropie şi mă sărută. Să-mi fut una!! (Nu pătisem niciodată aşa ceva. M-am simţit folosit. Mi-a plăcut că a avut iniţiativă şi că m-a surprins.) M-am intors cu fata spre ea, m-am ridicat în genunchi pe fotoliu şi am continuat să ne sărutam. O mână acolo, una acolo, începusem să mă înfierbânt. Se opreste şi îmi zice că trebuie să se întâlnească sau că o asteaptă maica-sa acasă.
Am întrebat-o : “Chiar ACUM te asteaptă mă-ta? Da-o-n pula mea de treabă…” Bine, n-am fost aşa de mârlan. Nu am întrebat-o dar am gândit-o şi încă o gândesc (întrebarea). A plecat fata, a ajuns acasă, a intrat pe Y!M, iar eu m-am chinuit toată seara să o conving să vină şi să doarmă la mine. Căcat! N-a vrut.

Restul e cancan.

Faza futere este că am fost odată la ea acasă, în Iaşi, să dorm acolo şi în loc să dorm cu ea, am ajuns să dorm cu o colegă de apartament, cu care dealtfel m-am sărutat în noaptea aceea. Acum nu mai ţin minte care din cele 2 situaţii s-a petrecut prima.

Pentru concursul visurât şi pentru amuzamentul meu

Alina.

Eram la Iaşi şi cred că era weekend. Eram doar cu un coleg în apartament şi tare plictisiţi. Deodată, am început să simt nevoie de afecţiune. Cum nu aveam ataş (a se citi prietenă) în acea perioadă, am hotărât să o sun pe Alina (o fată foarte simpatică şi de treabă cu care eram amic) şi să o invit la mine. Colegul hotărâse să facă full-night la  VooDoo, aşa că rămâneam singur acasă. Sun fata. Acceptă invitaţia. Deja îmi făceam planuri: cu ce o voi servi, ce film vedem, unde dormim, etc. Nu ştiu cum dracu’, de la atâtea planuri, îmi piere cheful să o mai văd. Conving colegul să nu mai plece la VooDoo şi sun fata ca să contramandez totul, însă aflu că e la 200 m de apartament. Înjur puţin, trimit colegul de acasă şi aştept. Soseşte Alina, vorbim, povestim, râdem, dar tot fără chef sunt. Pun un film. Eram atât de plictisit şi sictirit încât am lăsat fata în pat, singurică, iar eu m-am aşezat pe un fotoliu la 2 m de monitor. Am stat ca prostu’ acolo tot filmul.

Buun. Se termina filmul, e târziu şi ar trebui să ne culcăm. Îi este somn şi mie deasemenea, dar nu am chef să mă bag în pat cu ea. Îi arăt camera în care urma să dormim şi îi spun că mai am puţina treabă la calculator. Ea se duce la calculator, iar eu (ca dobitocul) mă apuc de jucat Heroes III. După o oră sau două nu mai puteam de somn, aşa că mă duc în dormitor, mă întind lângă ea, mă întorc cu spatele la ea ( ratat!!! ) şi îmi iau somn.

Pot doar să îmi imaginez ce părere a avut fata despre mine. Ştiu că în momentul ăsta eu cred am fost un mare idiot.

P.S. Culmea e că în perioada aceea am vrut să mă combin cu fata, dar se pare ca “masterplan”-ul meu de a face pe inabordabilul a eşuat. (nr -  nu ştiu ce dracu’ am gândit atunci)

P.P.S. Invoc nebunia temoporară. Îmi pare rău.

Inspirată de o postare de-a lui… here it goes
O să scriu despre Vlad, prima mea dragoste! (fărăa ghilimele, da?)

Eu, puştoaică timidă (excesiv!) de 16 ani. El, în prag de 19. Nici nu mai ştiu.. ţi-am zis atunci la mulţi ani?  Eternul mIRC.. conexiuni realizate prin intermediul lui Bingo avea el impresia că Vlad e băiat cuminte. Şi era. In a geeky kind of way. Cred că împreună eram cei mai cuminţi copii ever. Aşa ăa… 3h de internet mai târziu aveam deja fluturaşi.
Şi în vara 2002 începe procesul meu de maturizare emoţională la care a fost spectator în primul rând o vreme. De mai multe ori! Ajunsesem la 5 oare?
A fost puiul meu. N-am mai avut alţi pui în afară de el! (I keep my promises) Şi sună altfel când îmi zice altcineva aşa. Mi se pare aşa ciudat că după atâta vreme, din când în când, să mă gândesc la chestiile astea. Dar a fost o joacă dulce şi enervantă. Toilica mă lua înapoi de fiecare dată. Pentru că de fiecare dată îl vroiam şi mai mult. Cu tine am învăţat să mă alint, să fiu capricioasă, să fac cele mai ciudate faze. În timp am descoperit că aşa sunt eu, defectă.
Îmi dă un sentiment de căldură amintirea lui… şi aşa va fi mereu. Prima dragoste..

Era sfârşitul verii dinainte de a intra la facultate. Eram prieten cu cumnatul ei de atunci (Bingo) care ne-a făcut şi legătura. Bineînţeles am întârziat prima dată când trebuia să ne vedem şi ea de plictiseală s-a dus într-o sală de net şi a intrat pe mIRC. Am început lejer, vorbind pe mIRC (v-am spus că eram în perioada aceea) şi încet încet, după multe linii de conversaţie a acceptat să ne întâlnim. Am fost la o plimbare în Copou, am glumit, am râs şi într-un final ne-am aşezat pe bancă. Nu ştiam cum să fac să mă apropii de ea. La un moment dat o întreb : “Pot să te sărut?” Ea: “Nu”, eu zâmbesc. Mai stau puţin şi o întreb iar, acelaşi lucru. Ea îmi dă acelaşi răspuns, dar după cum bine ştiţi ” a treia oară e cu noroc”, numai că eu nu am mai întrebat-o şi am sarutat-o direct (cam târziu, dar na..). Aşa a început prima din multele noastre relaţii. Am avut vreo 6-7. La un moment dat Racu ţinea scorul despărţirilor (4 sau 5-2 pentru ea). Am fost martor la unele dintre cele mai ciudate motive de despărţire:
1. “Nu îmi e dor de tine. Nu cred că aşa ceva este normal”, după o săptămână “Îmi e dor de tine”.
2. “Nu simt că te iubesc. Nu cred că aşa ceva este normal”, după o săptămână “Te iubesc!”
Ţin minte, în mod special, un Crăciun. De fapt, era săptămân dinaintea Crăciunului, căci nu eram împreună pe 25 decembrie, ceea ce mi se pare normal, ţinând cont de câte ori am fost despărţiţi. Eu cu Bingo abia ajunseserăm în Iaşi, căci eram colegi de cameră. Am despachetat, am mâncat, ne-am odihnit. La un moment dat îi zic să mergem în Mall să luam cadouri la “pizde” (a mea şi a lui - sunt surori). Îmi zice să mai stau 10 minute şi mergem. Trec 3 minute, trec 5 minute, trec 7 minute, primesc sms. Nimic neobişnuit : “ar fi mai bine să ne despărţim”, “relaţia nu merge..” bla bla bla. Trec 10 minute şi Bingo îmi zice să mergem în Mall, să luam cadouri la “pizde”, normal. Nu mai zic cum m-am simţit în momentul ăla, probabil vă imaginaţi (sau nu). Au fost multe întâmplări şi sunt multe de povestit, lucru pe care am să îl fac în timp. Din cauza fetei ăsteia, pe care am iubit-o nu pot să zic că nu, am plâns la Scary Movie (how lame is that?).

Şi că tot veni vorba de iubire, să vă explic ce înseamnă, cum a apărut t.o.i.l. şi ce am păţit din cauza numelui. Ne strângeam în braţe într-o seară, iar ea mă mângâia, scriind cu degetul pe spatele meu. A durat ceva timp până să îmi dau seama ce face şi a durat şi mai mult timp până să îmi dau seama ce anume scrie. Când am realizat că literele erau t+o+i+l, nu ştiam ce înseamnă. Într-un sfârşit, mi+am dat seama sau mi-a spus ea (nu mai ţin minte) semnificaţia : the one I love.

Pornind de la acest acronim să vă povestesc ce am păţit într-o seară. Eram la Iaşi, ca orice student, numai că nu învaţam, stăteam pe mIRC. Primesc la un moment dat un sms de la “itq”. “Cred că ar fi mai bine să ne despărţim, relaţia nu merge” din astea. Abia mă împăcasem cu fata şi acum nu pricepeam ce dracu face (”Asta e proastă?” (întrebare retorică), “Ce dracu? Asta nu gândeşte?”). Mă pregăteam să îi scriu un sms în care să îi spun şi de ea, şi de mă-sa şi de toate neamurile. Eram furios. Primesc mesaj pe mIRC de la un dobitoc : “ai primit vreun sms? :D”

Eu: “da, de unde plm ştii?”
dobitocu’: “www.krueger.com”

Am dat click, am văzut “free sms, enter name here”, din astea şi m-am prins. De fapt, dobitocu’ şi cu celălalt retard au vrut să îmi facă o glumă. Doar că nu ştiau cum o am trecută pe Mădălina (aşa o cheamă) în telefon. Unu şi-a adus aminte că a văzut un “i”, celălalt un “t” şi-au mai pus un “q” la mişto. Eu, ca un idiot ce sunt, nu am văzut că mesajul de despărţire e de la “itq” şi nu “toil” (cine pula mea e itq?). Am citit doar mesajul şi am dedus expeditorul mesajului. Dacş îmi cădea conexiunea la internet şi nu apuca ăla să-mi spună, îi trimiteam fetei un sms din suflet.

[ End of part 1 ]