La Muncăăăăă, băăăă !!!

Era sfârşitul verii dinainte de a intra la facultate. Eram prieten cu cumnatul ei de atunci (Bingo) care ne-a făcut şi legătura. Bineînţeles am întârziat prima dată când trebuia să ne vedem şi ea de plictiseală s-a dus într-o sală de net şi a intrat pe mIRC. Am început lejer, vorbind pe mIRC (v-am spus că eram în perioada aceea) şi încet încet, după multe linii de conversaţie a acceptat să ne întâlnim. Am fost la o plimbare în Copou, am glumit, am râs şi într-un final ne-am aşezat pe bancă. Nu ştiam cum să fac să mă apropii de ea. La un moment dat o întreb : “Pot să te sărut?” Ea: “Nu”, eu zâmbesc. Mai stau puţin şi o întreb iar, acelaşi lucru. Ea îmi dă acelaşi răspuns, dar după cum bine ştiţi ” a treia oară e cu noroc”, numai că eu nu am mai întrebat-o şi am sarutat-o direct (cam târziu, dar na..). Aşa a început prima din multele noastre relaţii. Am avut vreo 6-7. La un moment dat Racu ţinea scorul despărţirilor (4 sau 5-2 pentru ea). Am fost martor la unele dintre cele mai ciudate motive de despărţire:
1. “Nu îmi e dor de tine. Nu cred că aşa ceva este normal”, după o săptămână “Îmi e dor de tine”.
2. “Nu simt că te iubesc. Nu cred că aşa ceva este normal”, după o săptămână “Te iubesc!”
Ţin minte, în mod special, un Crăciun. De fapt, era săptămân dinaintea Crăciunului, căci nu eram împreună pe 25 decembrie, ceea ce mi se pare normal, ţinând cont de câte ori am fost despărţiţi. Eu cu Bingo abia ajunseserăm în Iaşi, căci eram colegi de cameră. Am despachetat, am mâncat, ne-am odihnit. La un moment dat îi zic să mergem în Mall să luam cadouri la “pizde” (a mea şi a lui - sunt surori). Îmi zice să mai stau 10 minute şi mergem. Trec 3 minute, trec 5 minute, trec 7 minute, primesc sms. Nimic neobişnuit : “ar fi mai bine să ne despărţim”, “relaţia nu merge..” bla bla bla. Trec 10 minute şi Bingo îmi zice să mergem în Mall, să luam cadouri la “pizde”, normal. Nu mai zic cum m-am simţit în momentul ăla, probabil vă imaginaţi (sau nu). Au fost multe întâmplări şi sunt multe de povestit, lucru pe care am să îl fac în timp. Din cauza fetei ăsteia, pe care am iubit-o nu pot să zic că nu, am plâns la Scary Movie (how lame is that?).

Şi că tot veni vorba de iubire, să vă explic ce înseamnă, cum a apărut t.o.i.l. şi ce am păţit din cauza numelui. Ne strângeam în braţe într-o seară, iar ea mă mângâia, scriind cu degetul pe spatele meu. A durat ceva timp până să îmi dau seama ce face şi a durat şi mai mult timp până să îmi dau seama ce anume scrie. Când am realizat că literele erau t+o+i+l, nu ştiam ce înseamnă. Într-un sfârşit, mi+am dat seama sau mi-a spus ea (nu mai ţin minte) semnificaţia : the one I love.

Pornind de la acest acronim să vă povestesc ce am păţit într-o seară. Eram la Iaşi, ca orice student, numai că nu învaţam, stăteam pe mIRC. Primesc la un moment dat un sms de la “itq”. “Cred că ar fi mai bine să ne despărţim, relaţia nu merge” din astea. Abia mă împăcasem cu fata şi acum nu pricepeam ce dracu face (”Asta e proastă?” (întrebare retorică), “Ce dracu? Asta nu gândeşte?”). Mă pregăteam să îi scriu un sms în care să îi spun şi de ea, şi de mă-sa şi de toate neamurile. Eram furios. Primesc mesaj pe mIRC de la un dobitoc : “ai primit vreun sms? :D”

Eu: “da, de unde plm ştii?”
dobitocu’: “www.krueger.com”

Am dat click, am văzut “free sms, enter name here”, din astea şi m-am prins. De fapt, dobitocu’ şi cu celălalt retard au vrut să îmi facă o glumă. Doar că nu ştiau cum o am trecută pe Mădălina (aşa o cheamă) în telefon. Unu şi-a adus aminte că a văzut un “i”, celălalt un “t” şi-au mai pus un “q” la mişto. Eu, ca un idiot ce sunt, nu am văzut că mesajul de despărţire e de la “itq” şi nu “toil” (cine pula mea e itq?). Am citit doar mesajul şi am dedus expeditorul mesajului. Dacş îmi cădea conexiunea la internet şi nu apuca ăla să-mi spună, îi trimiteam fetei un sms din suflet.

[ End of part 1 ]