La Muncăăăăă, băăăă !!!

Acum, în ultima parte vă voi povesti cum a fost în perioadele în care nu eram împreună, eventual ea era cu altcineva. Am fost mai mult separaţi decât împreuna şi totuşi vorbeam cu orele, fie la telefon, fie pe mIRC. Vorbeam de noi şi câteodată plângeam la telefon. Apoi ne împăcam, doar ca să ne putem despărţi câteva săptămâni mai târziu. Parcă eram vrăjit, m-aş fi împăcat cu ea oricând, cu toate că ştiam că ceva nu merge. Drept urmare, m-am împăcat cu ea chiar dacă era beată (a se citi “putin” ametită) o dată. M-am împăcat cu ea chiar dacă avusese o relaţie cu un tip care era “amic” cu mine ( a se citi Cioly). Bine, asta cu amicul a fost mai mult din orgoliu, influenţat fiind şi de un retardat care pusese un pariu cu respectivul. Cu ocazia asta retardatu’ a caştigat o navetă de Tuborg. Cât timp am fost despărţiţi, ea a mai fost împreună cu un tip, Robert. Faza futere a fost că atunci când a fost operată de apendicită, ne-am nimerit la spital noi doi şi părintii ei, pe care nu îi cunoscusem până atunci (nu mai ţin minte dacă atunci erau sau eram împreună).

Ca să închei cu “capitolul toil” într-o notă mai veselă, vreau să vă spun că printre despărţiri şi împăcări, am luat de comun acord decizia ca niciunul să nu-şi mai alinte partenerul cu “pui” şi să rămanem întotdeauna t.o.i.l. (cel putin în agenda telefonului)

- Fin -